Municipiul Vaslui este situat în partea central-rãsãriteanã a Moldovei, în centrul Podişului Bârlad, la o altitudine care variazã între 90 de metri (în zona industrialã) şi 170 de metri (în zona grãdinii publice).
Cãile de comunicaţie. Prin Vaslui treceau vechile cãi de negoţ, care fãceau legãtura între nordul Moldovei şi cetãţile de la Marea Neagrã. Drumurile tãiate prin codrii seculari aveau pe unele porţiuni pietriş, dar în perioadele ploioase deveneau impracticabile. Astãzi, municipiul Vaslui dispune de 93 de kilometri de strãzi, din care 50 de kilometri de drumuri asfaltate şi 15 kilometri de drumuri pavate.
Cãile de comunicaţie din teritoriu, în prezent, sunt asigurate de drumuri ca: E 581, care face legãtura între Bucureşti-Albiţa-Chişinãu, DN 24, care face legãtura între Bucureşti şi Iaşi, precum şi drumuri judeţene modernizate care fac legãtura cu municipiile Bacãu şi Roman; cãi ferate-municipiul Vaslui este racordat la calea feratã care face legãtura între Bucureşti-Iaşi-Ungheni-Republica Moldova; existã reţele de telecomunicaţii pe suport de fibrã opticã.
Activitatea economicã a municipiului Vaslui este concentratã în special în întreprinderi textile şi de produse alimentare (preparate din carne, produse lactate şi brânzeturi, ulei, produse de panificaţie). Existã, de asemenea, operatori economici activi în domeniile industriei mecanice, al aparatelor de mãsurã şi control, al confecţiilor metalice şi construcţiilor.
Populaţia. Cercetãrile arheologice au demonstrat cã teritoriul oraşului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi timpuri, încã din comuna primitivã, existând o populaţie stabilã începând din neolitic, pânã în epoca migraţiilor. Popularea zonei, în feudalism, s-a fãcut în funcţie de condiţiile istorice, de terenurile agicole, de sursele de apã şi de cãile de comunicaţie.
De la o populaţie de numai 17.960 în 1968, s-a ajuns la un numãr de 70.571 de locuitori, potrivit datelor ultimului recensãmânt, realizat în 2002. Dintre aceştia, 34.696 sunt bãrbaţi şi 35.875 sunt femei. Peste 98% dintre locuitorii municipiului sunt de naţionalitate românã; aceştia convieţuiesc alãturi de populaţia rromã, maghiarã, turcã, lipoveanã.
Reţeaua şcolarã a municipiului Vaslui cuprinde 22 de grãdiniţe, 10 şcoli generale, şase licee şi grupuri şcolare. Activitatea instructiv-educativã este asiguratã de 1510 cadre didactice. În sistemul sanitar activeazã 427 de persoane.
Sistemul administrativ. Sediul Consiliului Local al municipiului Vaslui se aflã pe strada Ştefan cel Mare Nr. 79, Vaslui, cod 730168, tel. 0040 235 310999, 313946, fax 315946; e-mail: primariev@rolink.ro. Administraţia Publicã Localã este compusã din: Autoritatea Tutelarã; Relaţii cu publicul; Juridic, contencios şi administrativ; Stare civilã şi livrete.
Serviciile publice sunt: Serviciul tehnic; Serviciul asistenţã socialã; Serviciul investiţii; Serviciul fiscal; Serviciul buget contabilitate; Biroul resurse umane; Serviciul de Urbanism, Administrarea Domeniului Public şi Privat; Serviciul agriculturã. Principalele programe de investiţii în sectorul public au în vedere reabilitarea sistemului dealimentare cu apã a municipiului Vaslui, a staţiei de epurare şi a reţelei de canalizare dinoraş, lucrãri de modernizare a reţelei stradale, mãrirea eficienţei energetice prin implementarea unor unitãţi de cogenerare în sistemul de alimentare cu cãldurã a municipiului, simultan cu reducerea emisiilor de bioxid de carbon.

Municipiul Bârlad este aşezat în Podişul Central Moldovenesc şi strãjuit de Dealul Crângului (311 m) şi Dealul Mare (264 m).
Principalul curs de apã este râul Bârlad, cu o serie de afluenţi cu debite mici.
Municipiul Bârlad se situeazã aproape de intersecţia unor importante cãi rutiere şi feroviare, pe traseul dintre nordul şi sudul Moldovei, dintre Valea Prutului şi Valea Siretului, la DN 24, care asigurã legãtura între centrul şi sudul României cu Republica Moldova, prin punctul de frontierã Albiţa. Prin Bârlad se face legãtura între Bucureşti şi Iaşi.
Bârladul este al doilea oraş al Moldovei din punct de vedere al vechimii. Descoperirile arheologice de la Trestiana-Bârlad atestã cã pe actualul teritoriu a existat o aşezare neoliticã de tip Starcevo-Criş, cu importante argumente din epoca bronzului şi fierului. Urmele de locuire pe aceste locuri aparţin culturii Cucuteni.
Populaţia La recensãmântul din 2002, populaţia municipiului Bârlad era de 69 066 de locuitori, din care 33.224 bãrbaţi şi 35.875 femei. 96,1 la sutã din populaţie sunt români care convieţuiesc în bunã înţelegere cu maghiari, germani, lipoveni, greci şi rromi. 95,6 la sutã din populaţie este ortodoxã, iar restul de alte religii.
Infrastructura Reţeaua de strãzi a municipiului Bârlad mãsoarã 114 km din care 43 la sutã sunt strãzi asfaltate, celelalte fiind balastate sau de pãmânt. Lungimea totalã a reţelei de distribuţie a apei potabile mãsoarã 156 km, cea a reţelei de canalizare 148 km, iar cea a reţelei de distribuţie a energiei termice 51 km. Lungimea reţelei de gaze naturale este de 77 km.
Învãţãmânt Baza materialã a sistemului de învãţãmânt din municipiul Bârlad constã în: 23 de grãdiniţe, 12 şcoli primare şi gimnaziale, 4 licee, o şcoalã profesionalã, o şcoalã de muzicã şi arte plastice, o casã de copii preşcolari şi o casã de copii şcolari. Procesul instructiv-educativ este asigurat de un numãr de 1.188 de cadre didactice.
Culturã Activitatea culturalã a Bârladului se desfãşoarã în cadrul urmãtoarelor instituţii: Muzeul „Vasile Pârvan“ şi Teatrul „V. I. Popa“, Biblioteca Municipalã „Stroe Belloescu“, Casa de Cultura „G. Tutoveanu“. În structura patrimoniului cultural tezaurizat, un loc aparte îl ocupã donaţiile valoroase ale unor colecţionari de artã plasticã şi decorativã româneascã şi universalã. Acestea au permis organizarea, în anul 1993, a unui Muzeu al Colecţiilor, care se înscrie în reţeaua muzealã naţionalã, alãturi de Muzeul Colecţiilor din Bucureşti.
Sãnãtate Pentru asigurarea asistenţei medicale în municipiu funcţioneazã douã spitale (unul de adulţi şi unul de copii) cu o capacitate de 1.132 de paturi, patru policlinici (adulţi, copii, o policlinicã cu platã şi una stomatologicã) şi 12 dispensare medicale.
Economie Dupã 1990, economia municipiului Bârlad a intrat într-un puternic declin, cu consecinţe deosebit de grele pe plan social. Procesul de stabilizare şi relansare a producţiei a început în anul 1994.
Ponderea în economie o deţine industria. Producţia marfã industrialã o reprezintã rulmenţii, maşinile unelte, aparatele pentru automatizãri electronice şi electrotehnice, firele tip vigonia, ţesãturile tip bumbac şi tip vigonia, confecţiile textile, produsele alimentare.
Sediul Administraţiei Publice Locale se aflã pe strada 1 Decembrie nr. 21, cod 731182, telefon: 0040-235-411760, fax: 416867, e-mail: pbarlad@spectral.ro.
Principalele programe de investiţii în sectorul public: reabilitarea sistemelor de alimentare cu apã; reabilitarea staţiei de epurare; extinderea sau reabilitarea canalizãrii menajere şi pluviale; introducerea centralelor termice pe gaze naturale la unitãţile de învãţãmânt.